‏ Exodus 16

Mana și prepelițele

1Întreaga comunitate a fiilor lui Israel a plecat din Elim și a ajuns în deșertul Sin, care este între Elim și Sinai, în ziua a cincisprezecea a lunii a doua după ieșirea lor din țara Egiptului. 2În deșert, întreaga comunitate a fiilor lui Israel a protestat împotriva lui Moise și a lui Aaron. 3Fiii lui Israel le-au zis: „O, dacă am fi fost omorâți de mâna Domnului în țara Egiptului, când stăteam lângă oalele cu carne și mâncam pâine din belșug! Căci ne-ați adus în deșertul acesta ca să faceți să moară de foame toată adunarea aceasta!“.

4Atunci Domnul i-a zis lui Moise: „Iată, voi face să plouă cu pâine din cer pentru voi. În fiecare zi poporul să iasă și să adune pâine pentru ziua aceea. Îi voi pune la încercare, ca să văd dacă vor trăi sau nu potrivit cu legea ▼
▼În acest context, lege (ebr.: tora) face referire la instrucțiunile sau poruncile pe care Domnul i le dă poporului cu privire la mană (vezi vv. 16, 19, 23, 28).
 Mea. 5În ziua a șasea să pregătească ce au adunat, într-o cantitate dublă față de ce au adunat în fiecare zi“.

6Moise și Aaron le-au zis tuturor fiilor lui Israel: „Diseară, veți ști că Domnul v-a scos din țara Egiptului, 7iar dimineață veți vedea gloria Domnului, pentru că El aude nemulțumirile voastre față de El. Căci ce suntem noi, ca să protestați împotriva noastră?“. 8Moise a zis: „Veți ști aceasta când Domnul vă va da carne seara, iar dimineața pâine din belșug, pentru că Domnul a auzit nemulțumirile voastre față de El. Ce suntem noi? Nemulțumirile voastre nu sunt față de noi, ci față de Domnul“.

9După aceea, Moise i-a zis lui Aaron: „Să-i spui întregii comunități a fiilor lui Israel astfel: «Apropiați-vă de Domnul, căci El a auzit nemulțumirile voastre»“. 10În timp ce Aaron vorbea întregii comunități a fiilor lui Israel, ei s-au uitat înspre deșert și iată că gloria Domnului s-a arătat în nor. 11Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 12„Am auzit nemulțumirile fiilor lui Israel. De aceea să le spui astfel: «Între asfințit și întuneric o să mâncați carne, iar dimineața vă veți sătura de pâine. Atunci veți ști că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru»“.

13Seara au venit niște prepelițe care au acoperit tabăra. Dimineața, în jurul taberei, se afla un strat de rouă. 14Când stratul de rouă s-a ridicat, iată că pe suprafața deșertului au rămas niște boabe mici, ca boabele de gheață pe pământ. 15Când fiii lui Israel le-au văzut, fiecare i-a zis fratelui său: „Ce este aceasta?“. Căci nu știau ce este. Moise le-a zis: „Este pâinea pe care v-a dat-o Domnul ca hrană. 16Domnul a poruncit: «Fiecare dintre voi să adune cât îi trebuie pentru hrană, și anume un omer ▼
▼Un omer măsura a zecea parte dintr-o efă; aproximativ 2,2 l (măsurile erau calculate în litri, atât pentru lichide, cât și pentru solide).
 de fiecare persoană, după numărul celor din cortul lui. Să adunați pentru fiecare persoană din cortul vostru»“.

17Fiii lui Israel au făcut astfel: unii au adunat mai mult, alții mai puțin. 18După ce au măsurat-o cu omerul, au văzut că celui ce a adunat mai mult nu i-a rămas în plus, iar cel ce a adunat mai puțin n-a dus lipsă; fiecare om a adunat potrivit cu nevoile lui. 19Moise le-a zis: „Nimeni să nu lase ceva din ea până dimineața!“. 20Însă ei nu l-au ascultat pe Moise. Unii au lăsat o parte din ea până dimineața, astfel că aceasta a făcut viermi și s-a împuțit. Moise s-a mâniat pe ei. 21În fiecare dimineață adunau în funcție de cum aveau nevoie. Când soarele era fierbinte, aceasta se topea. 22În ziua a șasea au adunat de două ori mai multă pâine, și anume doi omeri ▼
▼Vezi nota de la 16:16; aproximativ 4,4 l.
 de fiecare. Când toți conducătorii comunității au venit și l-au înștiințat pe Moise, 23acesta le-a zis: „Iată ce a spus Domnul: «Mâine este o zi de odihnă, ▼
▼Termenul ebraic șabbaton. Spre deosebire de șabbat (Sabat, ziua de odihnă), șabbaton definește o perioadă cu semnificație specială și poate fi tradus cu sensul de zi solemnă, zi specială de odihnă. Când apare singur, termenul descrie ziua de Anul Nou (Lev. 23:24), ziua întâi și a opta din Sărbătoarea Corturilor (Lev. 23:29), perioada Anului Sabatic (Lev. 25:5) sau ziua de Sabat (Lev. 16:23). Când apare în forma de superlativ șabbat șabbaton, se referă la Ziua Ispășirii (Lev. 16:31; 23:32), perioada Anului Sabatic (Lev. 25:4) sau ziua de Sabat (Lev. 23:3).
 un Sabat sfânt pentru Domnul. Coaceți ce aveți de copt, fierbeți ce aveți de fiert și tot ce vă rămâne păstrați până dimineața»“. 24Ei au păstrat-o așa cum a poruncit Moise, și ea nu s-a împuțit și n-a făcut viermi. 25Moise a zis: „Mâncați-o azi, pentru că azi este Sabatul Domnului; azi nu veți găsi pâine pe câmp. 26S-o adunați timp de șase zile, căci în ziua a șaptea, ziua de Sabat, nu va fi“.

27În ziua a șaptea însă, unii oameni din popor au ieșit să adune pâine, dar n-au găsit nimic. 28Domnul i-a zis lui Moise: „Până când veți refuza să păziți poruncile și legile Mele? 29Vedeți că Domnul v-a dat Sabatul; de aceea vă dă El în a șasea zi pâine pentru două zile. Orice om să rămână acolo unde este. Niciunul să nu iasă din locul său în ziua a șaptea“. 30Și astfel, în ziua a șaptea poporul s-a odihnit.

31Casa lui Israel i-a pus numele „mană“ ▼
▼Mana (ebr.: Man) înseamnă Ce.
. Ea era ca sămânța de coriandru. Era albă, iar la gust era ca o turtă cu miere. 32Moise a zis: „Acesta este cuvântul pe care l-a poruncit Domnul: «Puneți deoparte un omer plin cu mană, ca să fie păstrat de-a lungul generațiilor voastre, pentru ca ei să vadă pâinea cu care v-am hrănit în deșert, când v-am scos din țara Egiptului»“. 33Moise i-a zis lui Aaron: „Ia un vas, pune în el un omer plin cu mană și așază-l înaintea Domnului, ca să fie păstrat de-a lungul generațiilor voastre“. 34Aaron l-a pus înaintea Mărturiei, ▼
▼Expresia descrie în mod specific locul în care era păstrată mana, dar ea trebuie înțeleasă în contextul tablelor Legii, care aveau să fie revelate mai târziu. Expresia anticipă vremea când va fi construit Chivotul.
 ca să fie păstrat acolo, așa cum Domnul îi poruncise lui Moise. 35Fiii lui Israel au mâncat mană timp de patruzeci de ani, până când au ajuns într-o țară locuită. Au mâncat mană până au ajuns la granița cu țara Canaanului. 36(Un omer este a zecea parte dintr-o efă.)

Copyright information for RonNTR